În pauză…

Ne revedem la final de august… până atunci, vacanţă exotică, liniştită sau aventuroasă, în funcţie de cum vă doriţi.

Departamentele nu se înţeleg?!

Multe, multe manuale de teorie vorbesc despre strategie, ceea ce este absolut normal. Firmele fără strategie ajung la succes, deşi pe cărări de mişcare browniană, numai când pieţele sunt imature… şi clienţii fără experienţă. Când apar însă concurenţii, consumatorii au pretenţii iar angajaţii buni sunt greu de fidelizat pentru că sunt vânaţi şi de alţii şi pentru că nu mai au mentalitatea “stau aici până la pensie”… ce faci?!

Logic, proceduri interne. Şedinţe. Implementare de sisteme informatice. Şi totuşi, apar frustrări. Tensiuni. Blocaje. Rezultatul? Ca într-o faimoasă reclamă: “comunicarea e de vină”… Ce uşor, banal şi de nerezolvat.

Nu, lucrurile nu stau deloc aşa. Iar soluţia stă în adoptarea inteligentă şi susţinută a marketingului intern. Le spui clienţilor cât de bun eşti. Angajaţii cred în ceea ce se spune în exterior? Dacă da, de ce sunt tensiuni? Dacă nu, de ce ai eşuat chiar la tine acasă? Poate că este cazul să discutăm mai mult, în cursuri, despre acest subiect…

Street Marketing

Deşi poate suna oarecum mai aparte, street marketing nu este nici pe departe un concept revoluţionar. A vinde şi a promova în stradă se întâmplă de când lumea… însă ceea ce ne interesează acum sunt noile metode de evidenţiere a brandului în locurile unde suntem “captivi”… în intersecţii, în staţiile pentru mijloacele de transport în comun etc. În România, street marketing este foarte palid reprezentat de outdoor şi de câteva gonflabile rătăcite prin principalele pieţe din oraşele patriei. Totuşi, aici chiar găsim o zonă a marketingului unde putem armoniza real creativitatea cu eficacitatea… căci street marketing este măsurabil.

Promovarea sponsorizării unui turneu de golf...

Mai sus, un exemplu de street marketing în Suedia…

Tot despre licenţe…

Perioada licenţelor şi a disertaţiilor este una dintre cele mai solicitante… şi zic bine “dintre cele mai”, căci urmează admiterea şi aici este chiar de nedescris şi incomparabil. După câteva zile de comisie şi luni de coordonări, aveam câteva lucruri de subliniat, dar Diana a marcat deja cele mai importante aspecte, aşa că vă invit să le citiţi direct aici şi aici.  

Aş mai avea doar de spus că lucrarea de absolvire ar trebui să fie vitrina unui student… şi că uneori este o vitrină haute couture, alteori una de alimentară de cartier. Cred că ne trebuie tuturor ceva mai multă seriozitate, nu sunt deloc adepta lui “merge şi aşa”. De reflectat pentru cei care se pregatesc cu lucrări pentru anul următor…

De retour… din nou

După 10 ani…

Aseară am avut întâlnirea de zece ani de la finalizarea liceului. Ceva emoţii, ceva râsete, multă duioşie şi discuţii ca şi cum ieri ne-am fi văzut ultima oară. Este un sentiment foarte greu de descris să te întorci în locurile adolescenţei, unde chiar s-au făcut şi nişte majorate la vremea aceea, să stea ciorchine toată gaşca să se recunoască în vechile fotografii… şi foarte plăcut.

Mariaj improbabil, dar fericit…

… adică produsele cheap and chic. Fetele ştiu cel mai bine - dacă am trecut de Nădlac, H&M este destinaţie obligatorie, alături de orice altceva scrie în serioasele ghiduri turistice. Iar dacă nimerim colecţiile Stella McCartney, Lagerfeld sau Madonna, cu atât mai bine.

Totuşi, cheap and chic nu a existat dintotdeauna şi nici nu era sigur că va avea succes. Însă atunci când marca atractivă, produsul design şi preţul moderat se întâlnesc, mulţimea dă năvală… căci trăim în epoca democratizării consumului de lux. Până şi Tiffany a avut serie limitată de bijuterii ieftine, la cca. 100 de euro, aşa că nimic nu ne mai miră: conceptul apare peste tot şi se dezvoltă exponenţial - de la cosmetică, la hoteluri şi la accesorii (vedeţi CK, Swatch sau mai accesibilul Accessorize, mărci prezente şi la noi). Mai nou, aceste branduri intră în marile magazine de lux, alături de Gucci sau de Dior, ceea ce ne arată că nu este o întâmplare că în paginile de beauty din reviste se prezintă cu nonşalanţă, alăturate, trusa de farduri Guerlain şi rujul Oriflame.

Aştept prima marcă similară made in Romania, căci avem potenţial. Cred că abia atunci vom dovedi maturitatea pieţei de la noi, a capacităţilor de producţie şi mai ales a marketingului. Chicul poate fi accesibil…

De retour

M-am întors de la Paris, ceea ce înseamnă că după o săptămână foarte plină, am timp să scriu… să reamintesc câteva lucruri care mi s-au părut acolo foarte interesante, mai ales dacă vă interesează marketingul.

M-a frapat (din nou) importanţa comunicării publicitare din metroul parizian. Este atât de ridicată, încât broşurile Dior se găsesc acolo, la intrarea în staţii, deci un target important (chit că am vorbi doar de turişti, deşi nu este cazul) foloseşte acest mijloc de transport în comun. De neutilizat la noi ca practică (nu pentru asemenea produse), dar de reţinut tehnicile de afişaj… la 100 de ani distanţă de cele din metroul bucureştean.

Şi la noi, şi la ei, există campanii puternice de promovare a unui stil de viaţă sănătos. Diferenţa este că acolo, toate mărcile de produse junk food sau din categoria făinoaselor sunt obligate să afişeze şi unul dintre mesajele de aici şi să facă trimitere evidentă la site-ul www.mangerbouger.fr - de unde o notorietate incredibilă şi un indice foarte ridicat de memorizare a mesajelor.

Ca de obicei, am apreciat arta decorării vitrinelor pariziene, ceea ce în Bucureşti nu se întâmplă niciodată… că doar cumpărăm oricum, în lipsa unei concurenţe acerbe… Şi am apreciat în mod particular puzderiile de promoţii şi oferte speciale, majoritatea imposibil de translatat pe alte pieţe, dar interesante ca idee (de exemplu, carduri-cadou de download 100 melodii de pe www.fnac.fr… ce să faci aici cu aşa ceva când ODC-ul rules?).

De unde rezultă că pentru a face marketing bun, eficient, corect, îţi trebuie prioritar două lucruri: teorie (ştiută bine) şi cercetare de piaţă (făcută foarte bine, fără auto-amăgiri). Şi apropo de aceasta, în topul vânzărilor de carte de marketing de la Paris, tronează titlurile critice la adresa domeniului, ceea ce este, oricum, foarte french şi foarte departe de extazul unilateral din România cu privire la marketing şi comunicare în general.

Înapoi din vacanţă

Întoarcerea din vacanţă este întotdeauna mai grea decât unele perioade pline de stres si de evenimente la birou… dar încercăm cu toţii să ne mobilizăm, inclusiv în blogosferă. Cel puţin, eu voi face tot posibilul să revin cât mai repede cu forţe proaspete în online.

Bine v-am regăsit după Paşte şi marea distracţie de 1 mai…

Despre marketing cu patent ingineresc

Marketingul industrial este un domeniu aproape tabu în majoritatea manualelor de profil. În mod evident, nu este didactic să predai despre strategia comercială la rulmenţi sau electrozi, căci studenţii nu prea ştiu ce sunt respectivele obiecte. Aşa că de fiecare dată dăm exemple din diverse categorii: gume de mestecat, bere, detergenţi şi altele din FMCG.

Ce are însă în mod special marketingul din mediul industrial? În primul rând, provocarea de a gândi comercial într-o zonă foarte complexă şi foarte specializată, care operează strict pe criterii tehnice şi/sau de preţ. În al doilea rând, dificultatea segmentării pe măsura maturizării respectivei industrii. În al treilea rând, corelarea strânsă cu strategia de vânzări. Nu în ultimul rând, înţelegerea specificului comunicării într-un asemenea mediu, unde creativitatea “sexy” nu a fost, nu este şi nu va fi niciodată apreciată.